luni, 18 august 2014

Recesiune, ne-recesiune, taxele sunt cam mari

Leave a Comment
Fata din imagine
lucreaza in Centrul Vechi
si invita turistii
la masa la Zaraza
1.83 costa fiecare leu pe care il cheltuiti. Hopa, la programatori costa numai 1.67, daca aveti diploma potrivita. Va salut, pe cei care o aveti! Daca nu aveti diploma, tot va salut, dar va reamintesc ca un leu platit cinstit chelneritei misto de la barul din Palas Iasi(stiti ca sunt mai multe carciumi, da?), tipei care m-a dus la masa la Zaraza in Centrul Vechi din Bucuresti (vezi poza alaturi) sau muncitorului de la Dacia costa 1,83 lei. Tot atat costa si leu corporatistului, si cel al bugetarului, cel al brutarului si al cusatoresei de la fabrica Benetton sau Dolce & Gabanna.

Bun, dar asta nu e tot, mai platim si ceva TVA catre bunul statul roman si atunci, conform unui studiu al institutului Molinari, totalul taxelor platite de catre un lucrator roman se duce spre 50%. Aha, pare cam mult, mai ales ca nu avem beneficiile sistemului social din Suedia sau ale autostrazilor nemtesti.
Mi se sopteste in casca precum ca in Suedia e un fel de socialism, iar nemtilor le-au fost construite autostrazile de Hitler si ei numai le varuiesc. Iar noi nu suntem in stare sa varuim ce a construit Ceausescu :)

Poate ca ati auzit de Tax Liberation Day... E un concept simplu care arata pana la ce data a anului trebui sa lucreze un platitor de taxe in Romania pentru a plati toate taxele catre stat. In Romania, data pica fix pe 1 iulie. Dupa noi, numai lume buna:  Italia, Germania, Ungaria, Austria, Franta si Belgia (tocmai pe 8 August). Cum in Romania in iulie si august se lucreaza mai putin, nu e de mirare ca ne merge prost. Glumesc, nu e vorba de asta. E vorba ca statul nu prea poate sa o dea, deocamdata, data cu prea multe zile inapoi. E un pas cu micsorarea CAS, ramane de vazut cat de sustenabila e masura prin prisma performantei la colectare.
Sunt cateva lucruri care se sincronizeaza, pentru a ma bucura imediat de aceste masuri.

1. Numarul de angajati in Romania si rata somajului.

Ati citit in toate ziarele ca avem putini someri (circa 4.87% la sfarsitul lunii iunie 2014). In 2012, rata somajului era undeva la 7.2%, iar populatia activa era ocupata in proportie de circa 59.5%. Sa facem diferenta intre someri si populatia activa (intre 15 si 64 de ani). In cea de a doua categorie vom gasi elevii si studentii, somerii, aia care nu mai sunt someri demult, antreprenorii (supranumiti si patroni) si o multime de agricultori care nu prea apuca sa plateasca taxe. Si, cel mai probabil, niste oameni care lucreaza la negru in Europa.
Sa recapitulam, avem 5 persoane active la fiecare pensionar, dar ne trebuie 11.87% din populatia activa pentru a desfasura treburile statului. Si chiar aproape 26-27% din totalul angajatilor in Romania.
Deci, in ultimii 15 ani am avut maxim 5.046 milioane de angajati, cu un minim in 2012 de 4.311 milioane si un numar in jurul cifre de 4.4 milioane anul acesta.
Prin comparatie, Cehia are tot 7.2% someri, undeva la 4.4 milioane de angajati, dar salarii mai mari.
Cumva, mie imi este clar ca angajatii bugetari (unde se includ la greu medici si profesori) nu pot fi platiti foarte mult in plus decat daca vor creste fie salariile din mediul privat (cel mai cool, nu?), fie vor creste taxele mai mult (cred ca il votati pe Dan Diaconescu mai bine!), fie se va eficientiza activitatea pentru a se reduce numarul de angajati. Mie mi-ar place ultima, dar nu am mari sperante.
In plus, daca nu sunt mai multe persoane active angajate, atunci o parte din veniturile bugetare nu se vor incasa.

2. Cheltuielile statului cu salariile si pensiile, asistenta sociale si alte pomeni

In primul trimestru din 2014, statul a cheltuit 60% din incasari pe salarii, pensii si asistenta sociala. Asta exclude asistenta medicala. Iar la incasari sunt trecute si taxele platite de firme, nu numai contributiile salariale. Si sumele din fondurile europene care se transforma in venituri la stat prin plata de taxe si impozite. Scuze, din alea nu prea avem...
Deci, raman 40% pentru asistenta medicala si dezvoltarea Romaniei. Si varuitul a ceea ce a construit Ceausescu.
Care ar fi optiunile pentru a fi mai bine?
Sa mergem mai departe cu corelatiile,

3. Cat reprezinta totalul taxelor colectate din PIB

Institutul Molinari arata ca Romania are o rata de taxare de circa 50%, dar ponderea veniturilor fiscale din PIB este de doar 28%, cea mai mica valoare din Europa comunitara.Cu putina matematica vom afla ca Romania are de cheltuit putini bani prin comparatie cu alte tari europene, atunci cand introducem in ecuatie PIB-ul Romaniei pe cap de locuitor. In 2013 era in jur de 9500$. Nu de euro.
O paranteza aici pentru nostalgici. PIB-ul Romaniei a crescut de mai mult de 11 ori din 1992, cand a fost de circa 840$. Multumiri domnului Iliescu
Dupa umila mea parere, aceasta subliniaza doua lucruri: Romania are PIB-ul mic si colectarea mica, dar cuantumul taxelor e foarte mare. Cu mai multe sute de ani in urma, taxa pe motorina se numea fumarit. Doar o alta modalitate de a creste veniturile in scopul platii birurilor.
Iar taxarea muncii e cea mai puternica. E mai usor de urmarit, dar si cea mai usor de eludat.
Stiti povestile cu plata salariilor prin PFA, cu taxarea PFA-ului in suma fixa, cu lucrul la domiciliul angajatorului si cu mijloacele angajatorilor. Mai sunt metodele cu o parte pe cartea de munca si o parte nu, cu impact in cuantumul taxelor pentru sanatate si pensii, cu angajarea la negru direct, cu oamenii saraci care prefera cei 2-300 RON in plus acum fara acte decat o pensie de mizerie pe care nu o mai apuca decat 2-3 ani.
In ceea ce priveste incasarile statului, Surpriza!, a scazut valoarea neta a colectarii a TVA-ului (tot la 24% din taxare, s-a colectat mai mult si s-a returnat mai mult catre firme), iar taxa pe motorina nu era inca introdusa pentru a vedea efectele. Consumul nu creste chiar asa de mult, oricum nu pe ce se produce in Romanica,
Totusi, impozitul pe profit a crescut fata de 2013, ceea ce nu e rau.
Deci, am stabilit, taxele sunt multe, nu stiu daca fiecare e neaparat mare, dar in suma nu se colecteaza prea mult.
Simplificarea impozitului pe profit in 2005 a adus multi platitori la ghisee, datorita cuantumului si a modalitatii facile de calcul. In unele cazuri, o facilitate fiscala precum e cea legata de subventia pentru angajarea absolventilor, nu e prea atractiva din pricina multiplelor raportari, intinse pe o perioada de 3 ani, pe care o firma trebuie sa le faca pentru a primi maxim 750 RON pe luna, conform legii valabile in august 2014. Cazurile de care am cunostinta sunt ale unor firme mici si mijlocii, cu afaceri bine legate, dar care nu au un aparat birocratic in mare forma. Prin urmare, e mai ieftin sa platesti tot din veniturile firmei decat sa primesti ajutorul binefacator al statului.

4. Cate taxe platesc firmele si ce deduceri au persoanele fizice

Dar cele 39 de taxe pe care le platesc firmele din Romania erodeaza circa 40% din profit. Totusi, creeaza locuri de munca. :P Cineva trebuie sa stie ce sa plateasca, in ce moment si sa se duca la cele 2 milioane de ghisee.
Daca nu pot sa colectez, mai pun o taxa noua, poate apare un fraier sa o plateasca. Nu sunt specialist in contabilitate, dar as aprecia maxim un numar de taxe de pana la 15 si maxim 100 de ore petrecute pentru a le plati. Poate atunci s-ar colecta si mai mult.
Iar pentru angajati, nu avem nici un fel de deducere fiscala, fie ea in scop de dezvoltare profesionala sau de a deduce, spre exemplu, cheltuielile pentru realizarea meseriei.
Iarasi, un exemplu scurt. Sotia mea, profesoara de limba engleza, cumpara carti pentru a ramane la curent cu metode noi de invatare si predare. Sau merge la o conferinta, care costa circa un salariu de al ei. Nu se poate deduce nimic din impozit, dar sunt sigur ca ati auzit ca profiturile generate de meditatii e mai mult decat necesar sa fie impozitate.
Al doilea exemplu scurt: o persoana investeste in cursuri de formare, la varsta de 35-40 de ani. Cursurile nu sunt ieftine si numai cine a platit din buzunar 2-3mii de euro stie cat de tare ustura bugetul. Toata lumea insista ca e utila formarea continua pe parcursul vietii, dar nu sunt prea multe masuri de incurajare a pregatirii profesionale continue.

5. Nu avem bani, dar nici nu folosim donatiile

Donatiile sunt fondurile europene. Si alte fonduri care nu se dau inapoi.
Cred ca stiti ca Romania este deocamdata contributor net la bugetul UE. Cu alte cuvinte, oamenii ne-ar da mai multe parale daca ne-am putea organiza sa le cheltuim.
Ce se intampla?
Anumiti domni din structurile administrative ale statului nu isi misca basinile sa scrie proiecte europene, pentru ca e mai cu dichis sa furi de la UE. Si, in plus, pentru cei care nu sunt puturosi, e necesara ceva stiinta de carte pentru a produce raportarile necesare.
Totusi, sunt 2-3 directii unde, conform lui Pareto, cu 20% din efort s-ar obtine 80% din fondurile europene. Prima, cea mai simpla, dar si cea mai complicata, o reprezinta agricultura. Aici avem cele mai multe persoane implicate, dar si cele mai putin educate. In plus, sa fie tacamul complet, politicile publice romanesti sustin exploatarile mari, dar terenurile sunt destul de farimitate. Sa va faceti o idee despre cat de mari sunt nevoile de cunostinte in agricultura, aflati ca un inginer agronom cu pana la 10 ani de experienta castiga circa 1400 euro pe luna. Bancile finanteaza greu si foarte greu proiecte europene pentru agricultura la micii fermieri, iar competentele de a scrie proiecte sunt mici in randul celor din agricultura.
Al doilea capitol la care suntem restantieri ca tara este cel al investitiilor in infrastructura. O multime de bani care nu sunt cheltuiti, programe cadru neterminate, politici publice ne-scrise. Aici depinde intr-o masura mult mai mare de statul roman, dar proiectele nu sunt scrise si mai ales executate. Nu am un calcul exact, dar sunt o multime de bani cheltuiti pe studii de fezabilitate.

6. Totusi, pe ce se cheltuie banii? (unde trimite guvernul cheltuielile cu investitiile si ajutoarele de stat)

Infrastructura nu este finantata potrivit. In 2014, investitiile in infrastructura -inca deficitara- au scazut cu 10%. Constructiile au gradul cel mai mare de multiplicare in creearea de joburi, cele necesare fiind nu doar cele corespunzatoare executiei, ci si cele din fabricile care genereaza materialele din care se executa constructiile.
In Iasi, se aude ceva despre o fabrica de asamblare pentru Opel, destinata pietei estice. Vom vedea daca se va materializa. Ar fi exceptional pentru Moldova, care ar atrage si alte fabrici de componente in zona. Dar asta nu sterge cu buretele lipsa de drumuri in Romania, care duce la o viteza medie de deplasare a TIR-urilor de 30km/h. Si care limiteaza implementarea fabricilor in zona de est a Romaniei, care este intre altele si cea mai saraca.
In schimb, exista un set de masuri de ajutor de stat pentru industria IT. In opinia mea, sunt niste bani cheltuiti absolut de pomana si care afecteaza competitivitatea pietei. Pe ce te bazezi, Moromete? Pai, astazi, nu exista somaj in IT. Trebuie sa fii infirm, idiot sau pretentios pentru a nu avea un job daca esti absolvent de o facultate de profil. Ba, mai mult, indraznesc sa spun ca orice crestere de 50% pana la 100% in numarul de absolventi este absorbita de piata.
Totusi, numarul de absolventi de AC (Automatica si Calculatoare) este constant de 15 ani incoace, iar profesorii sunt tot mai greu de tinut. Deci, stimulam un sector care se dezvolta oricum (datorita competentelor bunicele, a preturilor foarte bune si a facilitatii fiscale de scutire de impozit), dar nu esti in stare sa pornesti investitii in infrastructura.
Am mai spus, Software is democratic, dar ce ne facem cu lucrurile tangibile pe care circulam in drum spre mare si munte, ori pe care mutam marfurile? Imi aduc aminte, se pun bete in roate la recuperarea TVA, cum se intampla la aeroportul din Iasi, care are o pista noua dupa cel putin 10 ani de la prima idee. Aici, timpul are rabdare cu oamenii si oamenii nu se grabesc nicaieri.

7. Tendinta de imbatranire a populatiei

Populatia se grabeste doar sa imbatraneasca. Ma bucur sa ii vad pe parintii mei cat mai mult in viata, sa isi manance pensia, cum s-ar zice. Doar ca asta aduce o problema sistemica accentuata de migratia din perioada 1995 - 2010. Multa populatie activa tanara a emigrat, destui dintre cei care au ramas sunt aproape de pensie sau au iesit deja (vezi cati se uita la Antena3), iar daca nu sunt prea aproape de pensie nu sunt pregatiti pentru meserii noi si cu multa valoare adaugata. Oamenii mai in varsta necesita mai multe cheltuieli medicale, iar daca nu cheltuie bani pe medicamente si consultatii, primesc o pensie pe masura contributiei anterioare.
Cum sistemul nostru este pay as you go, banii platiti de mine se duc la pensia tatei, iar pensia mea o vor plati copiii mei. Numai ca numarul de copii nascuti in 1993 este la jumatate aproape fata de cei nascuti in 1973, iar asteptarea este ca pensia sa fie dubla decat acum peste 20 de ani.
Care e legatura taxelor cu natura si cu pomul de Craciun, ma veti intreba.
Legatura este ca admistratia publica inseamna intelegerea fundamentelor economice. Iar acum se aud scuze, cum ar fi cea ca ne-a scazut economia din cauza faptului ca exportam in Italia si Germania. De ce nu exportam si in alta parte? Cum se poate sa nu avem scadere?
Daca imi aduc aminte un clasic in viata: 
Nu te platesc sa imi spui ca nu se poate. Asta pot sa o aflu si singur! Spune-mi cum se poate, domnule Guvernoiu!

Read More...

luni, 11 august 2014

Virsta intelepciunii... la tauri

Leave a Comment


Trei tauri stateau intr-un varf de deal. Unul era tanar, altul de varsta mijlocie si celalalt era chiar batran... Se uita ei si vad undeva in vale o cireada de vaci. Taurul ala mai tanar zice:
- Sa fugim tare si le futem pe toate una dupa alta.
Ala de varsta mijlocie:
- Hai sa mergem domol si sa le luam la baza pe aia si pe aia (un fel de Nicoleta Luciu et Comp)
Ala Batranelu':
- Ba copii... Pai io zic ca de se urca vreuna pana aci la mine, o fut... ce sa fac...?

Acuma, cum functioneaza fututul vacilor de catre taurii de varste profesionale diferite

  • De la unul la 4-5 ani, sunt o multime de tauri tineri. Schimba jobul unul dupa altul si termina repede benzina.
  • De la 5 ani, la 15 ani - ceva taurasi de varsta mijlocie. Se gandesc de doua ori pana schimba jobul si se uita la alea mai atractive.
  • Iar de la 15 ani incolo, mai usor cu vanatoarea. Dar daca vine una peste, o fut... ce sa fac... !?

Read More...

duminică, 3 august 2014

What's cooking, doc'?

Leave a Comment
Poate va intrebati ce mai fac in vacanta asta pentru site. Poate nu va intrebati, dar eu ma simt dator sa va raspund.
Ca in fiecare an, voi actualiza layout-ul site-ului. Cum ar veni, dau un var proaspat, cum facea bunica-mea pe vremuri, Dumnezeu s-o ierte si s-o fericeasca! Pe la colturi, mai lipesc cu lut, adica mai verific ceva categorii si etichete (tag-uri, cum le spun americanii). Mai pregatesc o serie de articole de vacanta, o sectiune de review-uri de restaurante si hoteluri, ca tot imi place mie sa mananc si sa ma plimb din cand in cand.
Dar, mai ales, mai potrivesc o anexa noua si pun gard nou. Adica va aparea o sectiune cu inregistrare, unde veti gasi unele resurse pentru cariera voastra, voi migra site-ul pe un alt hosting si voi adauga 2 colaboratori noi.
Totul se termina pe 1 octombrie, daca finantele sunt in stare buna si colaboratorii de nadejde. Apropo, stiti vreun colaborator de nadejde care se pricepe sa faca site-uri proaspete si bune?

Read More...

marți, 29 iulie 2014

Bucovina, plai cu flori - azi despre cazare

Leave a Comment
Anul acesta mi-am facut vacanta in Bucovina, in zona Sucevitei. Tura asta am stat la hotel Voievod. Am tot vrut sa scriu despre zona de mai multa vreme, dar nu am gasit nici timp, nici chef pana acum. Am inceput in vacanta, dar zi dupa zi mai aflam ceva interesant.
Hotel Voievod - vedere din spate. Ca din fata se vede pe site.

Hotel Voievod - casute

Gata cu scuzele, sa va povestesc cate ceva util.
Astazi, despre cazare:
Cel mai tare lucru in Sucevita este ca au hoteluri cu piscina. Am mai scris despre Sofia, este Complexul Popas Bucovina si Hotel Voievod. Fiecare cu plusurile si minusurile lui. Pentru o familie cu copii, Hotel Voievod e mai confortabil, din punctul meu de vedere. Cum ziceam, toate au piscina, la care nu trebuie sa platesti accesul, cu exceptia Popasului Bucovina. La Popas, e un pret special pentru cei cazati acolo, dar tot se aduna vreo 30RON / zi de persoana. Si sala de fitness e gratuita, dar nu cred ca intru mai mult de o data. In plus fata de piscina si sala, exista un teren de fotbal si tenis (pe bani), sala de bowling (de care este si la Popas) - contra cost. Daca imi aduc aminte bine, sala de la Popas Bucovina e mai buna pentru bowling, dar si mai scumpa. Si au si darts, daca va place. Bowlingul de la Voievod poate sa le ofere si copiilor de 7-10 ani o pista care are ceva gardut si nu lasa bilele sa intre in santurile dintre piste. In fine, pentru copii, mai exista un ditamai locul de joaca, care ii poate tine ocupati.
Asa, si mi-a mai placut ca exista niste bungalow-uri care sunt separate de hotel si care pot sa asigure o noapte linistita, mai ales daca veniti in weekend-uri, cand sunt si nunti. E o noapte linistita daca nu aveti vecini care vin tarziu de pe unde au adastat.
La Popas si la Sofia, de asemenea corpurile de cazare sunt separate de corpurile unde se fac nunti, ceea ce e un plus in cazurile in care cautati linistea unor nopti de vara. Se pare ca cele 3 hoteluri au o afacere buna cu nuntile si sunt ocupate in timpul verii fie cu nunti, fie cu team-buildinguri.
EcvestruParc.ro
In fine, cazare buna gasiti si la alte pensiuni si hoteluri, ba chiar exista 2 locatii in zona unde se poate face calarie (Parc Ecvestru si inca unul inspre Putna - Cai de Legenda), in afara de cazare.

Cum am mai calatorit si imprejurul Sucevitei, am tot vazut ca s-au construit pensiuni noi. Arata bine, unele arata ca proprietarii stiu hotelarie, altii ca proprietarii sunt oameni gospodari, dar cu mai putine cunostinte despre industrie, ori, chiar locatiile respective sunt construite pe bani din fonduri europene si din alte afaceri. De exemplu, la El Quattro, in Voronet, vorbim despre un hotel mic facut din banii de la Elsaco, care este folosit ocazional pentru activitatile echipei de management de la Elsaco. Cei de la Voievod, umbla vorba, ca au o afacere foarte buna cu lemn.
La Casa Humor, in schimb, proprietarii s-au intors din Anglia, dupa ce au lucrat in hotelarie si asta se vede in cel de al doilea corp de cladire (si ala cu piscina), pe care l-au ridicat. Au o piscina draguta, cu jacuzzi, sus o sala de jocuri si niste camere cu paturi mai moderne - saltele bune si somiere faine. Mobila e deschisa la culoare, simpatica, in contrast cu ceea ce gasiti de obicei in Bucovina: camere inchise la culoare, cu furnir in culori inchise, ce imita lemnul masiv.

La Casa Bunicilor, un loc deosebit pentru cazare, care implica doua-trei case foarte vechi reconditionate, veti gasi niste camere foarte cochete, nu prea potrivite pentru activitati romantice. Gurile rele spun ca scartie patul. In schimb, ambientul e deosebit si se mananca bine. Despre mancare va mai spun si maine, azi sa ne rezumam la cazare.



O sa va placa domnul Iacob, cu povestile lui, care se ocupa de camere, va povesteste cum a transformat in afacere pasiunea lui pentru case bucovinene si cum a adus ponei pentru nepotica lui. O sa il cunoasteti pe cainele ciobanesc care sta intr-o cusca simpatica si, eventual, puteti face un gratar pe malul iazului cu peste proaspat de gatit in restaurant.
Hilde's Residence are un corp nou si unul rustic. Pe ala rustic l-am vizitat din interior si va puteti bucura ochiul mai jos. Pe celalalt nu, dar am inteles ca e ok. In fine, Hilde se marketeaza cu ecoturism, au o curte geniala in care va puteti aseza pe un hamac, va urcati pana sus la observator sau va imprieteniti cu gainile eco care dau oua eco din care se face mancare eco.


Pentru grupuri mari, puteti incerca sa luati multe camere la Casa Elena, de la Voronet. Sunt in business de multa vreme si rezista cu succes. Ori la Popasul Domnesc de la Voronet. Nu au activitati, dar anul trecut gateau bine si aveau camere faine si o camera de conferinta decenta. Cea mai buna cazare pentru grupuri pe care am incercat-o a fost totusi la Casa Humor, unde poti face, la nevoie, un foc de tabara sus pe deal, unde se gateste o tochitura la ceaun mare, acompaniata de vin fiert si placinte poale in brau. Totul in octombrie, cu un spoi de ninsoare, dar totusi, s-a intamplat afara, cu multa voie buna.
In zona Humorului, daca o luati spre manastirea Humorului, puteti gasi multe pensiuni si hoteluri, dar eu am mai testat numai Passiflora. Un patron simpatic, o curte decenta, si, in plus, nu are obsesia de a vinde bauturi numai de la barul lui. Puteti discuta, pentru un team building, sa incarcati totul de la Selgros si sa ii umpleti frigiderele.
Dor de munte
Pe la Cimpulung, nu prea am ajuns mult, am testat doar o pensiune arhicunoscuta la Sadova, care s-a extins frumos intre timp. Dor de munte, pe numele de botez. Arata bine si e situata pe drumul spre Moldovita, care are un peisaj ce iti taie rasuflarea.
La un botez am poposit si la Vranis (are un nume imposibil, dar i se trage de la proprietari - familia Vranau), un restaurant frumos, camere confortabile, chiar la mansarda. Singurul lucru de luat in considerare este locatia foarte aproape de drumul european. Adica e bun ca e in drum, dar va poate pricinui la auz cate ceva.
Sa nu uit, la Cimpulung, spre drumul spre codrii seculari de la Slatioara mai e Hotelul Sandru, de asemenea specializat pe nunti, plus ceva mici pensiuni. Daca astea nu va plac, sunati la colonelul Blanariu, poate va aranjeaza ceva la Liceul Militar, la blocuri. Nu puteti vizita liceul decat ca fosti absolventi si banuiesc ca nu sunteti toti fosti lemisti.
Liceul Militar Stefan cel Mare - platoul pe care se face inviorarea
Cind bati zona in lung si in lat, vei fi uimit de cele 5-6 pensiuni de la Virful Dealului, care se afla intre Paltinoasa si Solca, intr-o zona impadurita, dintre care cea mai inspirat denumita e Cabana lu' Costache, iar cea mai bine varuita pare a fi Divas. Nu le-am testat, dar arata superb.
Moldovita are relativ putine locuri de cazare, dar imprejurimile sunt frumoase. Se pare ca sunt ceva lipsuri la mancare, dar despre unde se poate manca bine in Bucovina, in articolul urmator.

Read More...

miercuri, 16 iulie 2014

Efectul camerelor de filmat asupra bacalaureatului si a pietei muncii

Leave a Comment
[Ce efect are interactiunea cu colegii in timpul facultatii]

Sa tot fie mai mult de un an de cand un coleg, nu-i spui numele, ma trage deoparte si imi zice
- Il stii pe Gigel Gigescu? L-am vazut ieri la interviu...
- Trebuie sa verific, nu tin minte numele... [Intre noi fie vorba, imi aduceam aminte numele, dar habar nu aveam despre ce era vorba cu omul]
- Vreau sa spun ca intreaga facultate a copiat toate temele de la laboratoare de la mine, de asemenea a copiat la orice lucrare, examen... 
- Nu e tocmai incurajator...
- Eu doar voiam sa iti spun...
- Asa, si nici muncitor nu este...

Nu trebuie sa mai spun ca Gigel Gigescu nu lucreaza in echipa de care sunt responsabil. Orice om cu scaun la cap verifica de doua ori un asemenea candidat.
Cel mai interesant lucru este perceptia colegilor care vor trebui sa puna osul in viitor, dar nu la examane, ci la livrari. La munca pe bune, care daca nu este facuta de cine trebuie, trebuie compensata de altcineva. Si la ce altceva sa te astepti de la un viitor coleg care a copiat pe rupte in facultate? Ca va sta peste program sa termine ce are de facut? Ca va invata noptile sa ajunga competent in ceea ce are de facut? Ori ca va dezintegra teava de net in paralel cu o cafeluta buna si un sandvis, sa nu il ia emotiile?
Toata lumea s-a cacat pe Funeriu cand a pus camere de filmat la bacalaureat. A plecat Funeriu, a venit alt ministru, nu promoveaza mai multi bacul. Toata problema apare acum la universitatile particulare, facatoare de diplome si tocatoare de banii parinitilor, care nu mai au material de educat. Nu am vazut situatia financiara de la Spiru Haret, dar am auzit, de exemplu, ca au inchis mega-filiala de la Suceava si i-au mutat pe toti studentii la Brasov, pentru terminarea studiilor. Iar Universitatea Apollonia (Iasi), merge vorba in oras, se va inchide curand. Probabil inainte de finalizarea fuziunii Universitatii M. Kogalniceanu cu orice alta universitate interesata de patrimoniul imobiliar. Care nu e inca pe persoana fizica, cum ar zice Becali.
Efectul camerelor de filmat se va inregistra peste 3-4 ani, cand piata muncii va absorbi o parte dintre cei care au terminat cu bac ori fara bac. Totusi, colegii sunt pregatiti sa joace rolul anticorpilor pentru asemenea cazuri de o rara harnicie.
Imagine preluata de pe colordesign.ro

PS:  povestea e reala, numele nu sunt, iar la speculatii va invit mai jos ori pe facebook.
Read More...

duminică, 6 iulie 2014

Mic tratat de succes in cariera. 1 pagina

3 comments

Sunt 3 lucruri care influenteaza o cariera:
1. Trebuie sa stii ce vrei
2. Trebuie afli unde se gaseste ceea ce vrei
3. Trebuie realizezi care este drumul de la punctual in care esti catre punctul in care vrei sa ajungi.

Si al patrulea, cel mai important.
4. Sa fii dispus sa parcurgi drumul.
Imagine preluata de pe blogul Danielei Abageru (http://abagerudaniela.blogspot.ro)

Pentru a sti ce vrei, trebuie sa intelegi care sunt alternativele. Informeaza-te. Participa la intalniri cu angajatorii, discuta cu fosti absolventi, cu profesorii.(Asta daca te gaseste articolul asta student fiind). Discuta cu alti profesionisti (in acceptiunea din engleza a lui professionals), citeste ziare. Mai nou, citeste bloguri si forumuri. Mergi la JobShop. Aplica la joburi de vara, mergi la burse in strainatate, ia un job extra-time ca si freelance. Ori organizeaza-ti proiectul personal bazat pe voluntariat. Plusez si spun ca ai putea chiar sa te muti inapoi in Romania, unde oportunitatile de a schimba cariera, in IT mai ales, sunt mai multe. Una peste alta, calitatea vietii tale va fi buna peste 15 ani in Romania, daca esti un profesionist bun.
Daca stii ce vrei, ai o sansa in plus sa recunosti daca esti acolo unde vrei sa ajungi sau nu. Daca nu stii care firma, companie, antreprenor ofera ceea ce vrei tu, vei pierde vreme pretioasa lucrand pentru altii care ofera altceva.

Totusi,  trebuie sa afli cine ofera ceea ce iti doresti. Se prea poate sa nu fie pe toate drumurile ceea ce iti doresti, fie asta recunoastere, bani, tehnologie sau colegi. Din nou, informeaza-te. intalniri cu angajatorii, discuta cu fosti absolventi, cu profesorii. Citeste ziare. Mergi la intalniri cu angajatorii, chiar la unele interviuri. Aplica la joburi de vara, mergi la burse in strainatate. Nu uita, de fiecare data, sa spui clar ceea ce iti doresti!

Mai apoi, daca stii unde ajungi, devine util sa determini unde esti. Unde esti din punct de vedere al cunostintelor, al experientei, al competentelor non-tehnice. In engleza se numesc soft skills competentele astea. Nu uita sa mergi la examene, sa discuti cu prietenii despre cum te percep, sa mergi la interviuri, sa ceri feedback. Automatistii considera ca un system cu bucla de feedback merge foarte bine. Daca stii ce lipseste, ramane sa planifici cum sa imbunatatesti ceea ce e de imbunatatit.

Dupa toate astea, dupa ce ai aflat ce vrei, unde se gaseste ceea ce vrei si care e drumul, ramane sa pui osul la treaba. Sa fii dispus sa transpiri pentru cariera ta.

SUCCES!

Read More...